Model acţiune de divorţ conform Noului Cod Civil

Foarte important de ştiut înainte de a promova o acţiune de divorţ!

·         Înainte de a formula o acţiune de divorţ, trebuie să aveţi în vedere dispoziţiile art. 607 şi următoarele din Codul de procedură civilă referitoare la competenţa instanţei de judecată. Astfel, instanţa competentă este instanţa ultimului domiciliul comun al soţilor sau, dacă soții nu au avut domiciliu comun sau dacă niciunul din soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cel din urmă domiciliu comun, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul, iar când pârâtul nu are domiciliu în țară, este competentă judecătoria în circumscripția căruia își are domiciliul reclamantul

·         În cazul în care aţi convenit divorţul de comun acord, atunci procedura de divorţ este mai rapidă (instanţa pronunţându-se asupra divorţului având în vedere acordul părţilor), iar cererea de divorţ va trebuie să fie semnată de ambii soti.

·         De asemenea, hotărârea prin care se pronunţă divorţul nu se va motiva, dacă ambele părţi solicită instanţei aceasta.

·         Cererea de divorţ, împreună cu înscrisurile doveditoare, se va depune personal de către reclamant la judecătorie.

·         Prezentarea în faţa instanţei în cazul procedurii de divorţ este obligatorie (cel puţin pentru reclamant, întrucât dacă acesta nu se prezintă există riscul ca acţiunea să îi fie respinsă ca nesusţinută). Excepţie o fac cazurile în care unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate, este impiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicţie sau are reşedinţa în străinătate; în aceste cazuri, părţile se vor putea infăţişa prin mandatar.

·         Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţiala, măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei.

Instanța..................(menționati instanța competentă)

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul(a),.........................., cu domiciliul în ....................................................................................................,

în contradictoriu cu

.........................., cu domiciliul în ....................................................................................................,

formulez prezenta:

 

ACȚIUNE DE DIVORȚ

prin care vă solicit să ne admiteți cererea și să dispuneți:

- desfacerea căsătoriei încheiată cu pârâtul (pârâta) la data de ....………. și înregistrată sub nr….....……din….....…..în registrul de stare civilă de pe lângă Primăria …….…........…..din vina pârâtului/pârâtei/ambilor soți/având în vedere acordul comun al părților;

- revenirea la numele purtat anterior încheierii căsătoriei, respectiv numele de .........………/păstrarea numelui dobândit prin căsătorie (opțional);
- încredințarea spre creștere și educare a minorului ..................., născut la data de.......... (opțional);
- obligarea pârâtului (pârâtei) la plata unei pensii lunare pentru întreținerea și creșterea minorului, în cuantum de ¼ din veniturile pe care le realizează (opțional);
- să dispuneți partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei (opțional);
- să fie obligat pârâtul să-mi acorde întreținere în cuantum de 1/3 din venitul net al acestuia pentru că mă aflu în nevoie din pricina incapacității de muncă survenită înainte de căsătorie (ori în timpul căsătoriei)( opțional),

pentru următoarele

 

MOTIVE

În fapt, la data de ........., m-am căsătorit cu pârâtul/pârâta ..............., conform certificatului de căsătorie nr......, din data de......., eliberat de către..........
Din căsătoria noastră a rezultat copilul ..........., născut la data de................, conform certificatului de naștere nr .............., emis la data de............. (în cazul în care s-au născut mai multi copii, trebuie menționați toti copiii. În cazul în care nu a luat naștere niciun copil, atunci va trebui să menționați și acest aspect).

Prin prezenta vă solicit admiterea acțiunii mele întrucât ........................(Trebuie să aveți în vedere că instanta judecătorească poate desface căsătoria prin divorț atunci când, datorită unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă. Prin urmare va trebui să menționați toate situația de fapt care a dus la destrămarea relațiilor și la imposibilitatea continuării căsătoriei).
(În cazul în care cererea de divorț are mai multe capete de cerere, va trebui să motivați fiecare capăt de cerere în parte).

De asemenea, prin prezenta, vă solicit și partajea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei în cote de .......(Dacă solicitați și partajarea. De obicei cotele sunt de 50-50%, însă acestea diferă de la caz la caz în funcție de aportul părților).
Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt:
-
-
-
(trebuind să indicați bunurile mobile și imobile ce urmează a fi împărțite între părți și care au fost dobândite în timpul căsătoriei).

Probe: înscrisuri, martori, interogatoriu (sau orice altă probă necesară cauzei dvs. și raportată la capetele de cerere ale acesteia).

În drept, Codul familiei, Codul civil.

Anexez la prezenta actiune, pe care o depun in dublu exemplar: copia certificatului de nastere al copilului minor ………., alte înscrisuri pe care să le folosiți în vederea dovediri capetelor de cerere.

Depun taxă de timbru în valoare de.............. și timbrul judiciar în valoare de………………lei.

 Data................                                                                                  ________________________
                                                                                                          (Numele și semnătura dvs.)

DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................(instanța la care vă judecați)

Tot ce trebuie să ştiţi despre un proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei

Reglementarea contravenţiilor a fost realizată prin O.G. nr. 2/2001 aprobată prin Legea nr. 180/2002.

Actul normativ a fost modificat şi completat ulterior intrării în vigoare de numeroase ori, însă acesta va trebui complet revizuit, având în vedere că, prin hotărârea Anghel c. România din 4 octombrie 2007, CEDO a constatat că anumite dispoziţii ale legislaţiei contravenţionale încurajează o jurisprudenţă contrară prezumţiei de nevinovăţie.

Pe fond, CEDO a considerat că sistemul procedural român în materie contravenţională, ce impun contravenientul să probeze veridicitatea spuselor, este contrar prezumţiei de nevinovăţie. Curtea a considerat că prezumţia de legalitate şi de adevăr a procesului-verbal de constatare a contravenţiei este o prezumţie lipsită de rezonabilitate, punând un acuzat într-o situaţie dezavantajoasă.

Potrivit art. 1 din lege, constituie contravenţie, fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Vinovăţia, ca trăsătură principală a contravenţiei subliniază faptul că răspunderea contravenţională este o răspundere bazată pe culpă, neputând exista răspundere contravenţională fără vinovăţie, ceea ce exclude categoric ideea răspunderii obiective în cadrul contravenţiilor.

Sancţiunile contravenţionale principale sunt: avertismentul, amenda şi obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Alături de sancţiunile contravenţionale principale, legea stabileşte prin art. 5 şi sancţiunile complementare, respectiv: – confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii; – suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau autorizaţiei de exercitare a unei activităţi; – închiderea unităţii; – blocarea contului bancar; – suspendarea activităţii agentului economic; – retragerea licenţei sau avizului pentru anumite operaţiuni de comerţ exterior, temporar sau definitiv; – desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în stare iniţială.

Caracterul contravenţional al faptei este înlăturat, potrivit art. 11, în cazul: stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, legitimei apărări, precum şi infirmităţii, dacă are legătură cu fapta săvârşită. Toate aceste cauze trebuie însă constatate numai de instanţa de judecată. De asemenea, nu răspunde contravenţional minorul sub 14 ani, iar pentru cei care au împlinit 14 ani minimul şi maximul amenzii se reduc la jumătate.

Şi în materie contravenţională (art. 12), este stabilit principiul aplicării mitior lex, principiu stabilit şi prin art. 15 alin. (2) din Constituţie, astfel că, dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de intrarea în vigoare a noului act normativ; dacă sancţiunea din noul act este mai uşoară se va aplica aceasta, iar dacă este mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ vechi, în vigoare la data săvârşirii acesteia.

Potrivit art. 13 se prevede un termen de prescripţie general pentru aplicarea oricărei sancţiunii contravenţionale, de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

În cazul contravenţiilor continue (contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp) acest termen începe să curgă de la data constatării faptei. Dacă fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior se stabileşte că ea este contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul cât cauza s-a aflat în faţa organelor de cercetare sau în faţa instanţei, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului de 6 luni. Totuşi prescripţia operează, dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de 1 an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În ce priveşte prescrierea executării sancţiunii, aceasta nu se aplică decât în cazul amenzii contravenţionale (art. 14). Astfel executarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie, dacă procesul-verbal nu a fost comunicat contravenientului, în termen de o lună de la data aplicării sancţiunii.

Contravenţia se constată printr-un proces-verbal, încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ, care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic, agenţi constatatori (art. 15). Pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii şi subofiţerii de poliţie, precum şi alte persoane prevăzute în legile speciale.

Cu privire la datele cuprinse în procesul-verbal, numai lipsa unora dintre acestea atrage nulitatea procesului-verbal, şi anume lipsa menţiunilor privind: numele, prenumele şi calitatea agentului constatator; numele, prenumele contravenientului; în cazul persoanei juridice denumirea şi sediul acesteia; fapta săvârşită şi data comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Această nulitate este una absolută şi se poate constata şi din oficiu de către instanţă.

Calea de atac împotriva procesului-verbal de contravenţie, este plângerea (art. 31) care trebuie făcută în termen de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea acestuia şi este scutită de taxa de timbru. Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării.

Plângerea contravenientului suspendă executarea procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în timp ce, plângerea persoanei vătămate şi a celui care este proprietarul lucrurilor confiscate, suspendă executarea numai în ce priveşte despăgubirea, respectiv confiscarea.

Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a tribunalului, motivarea nefiind obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral, iar recursul suspendă executarea hotărârii.

În cazul proceselor verbale de constatare a contravenţiilor rutiere, hotărârea judecătorească rămâne definitivă şi irevocabilă în primă înstanţă (nu mai poate fi supusă nici unei căi de atac, cu excepţia contestaţiei în anulare şi a revizuirii hotărârilor).

Model contestaţie proces verbal de contravenţie

Instanța..................  (menționati instanța competentă in locul punctelor)  

DOMNULE PREȘEDINTE,

  

Subsemnatul(a), ........................................, cu domiciliul în ............................................................................................................., formulez prezenta:

 

CONTESTATIE

împotriva procesului-verbal seria ..... nr. ................., emis de ...................., prin care vă solicit să dispuneți admiterea acțiunii, anularea procesului-verbal de contravenție şi exonerarea de la plata amenzii (în situaţia în care nu aţi plătit amenda) sau restituirea sumei plătită cu titlu de amendă (în situaţia în care aţi achitat amenda) pentru următoarele:
 

MOTIVE

  

În fapt,...................................................(urmând să menționați toată situația de fapt care a dus la întocmirea ilegală a procesului verbal de contravenție. Va trebui să menționați toate aspectele legate de încălcărea normele legale la momentul întocmirii sau arătarea oricărui motiv pentru care procesul verbal este nul. Prin motivele indicate urmăriți admiterea acțiunii dvs. ca urmare a încălcării actelor normative pe care le menționați în raport cu situația de fapt).

Vă rugăm, de asemenea, să aveți în vedere și Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv cauza Arghel contra României, în care se critică sistemul sancționator al Ordonanței 2/2001, sistem care este lipsit de prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, aceasta normă este încălcată dacă agentul constatator nu va dovada faptelor reţinute în sarcina mea. În baza prezumţiei legale de nevinovăţie, sarcina probei îi incumbă celui ce invocă contrariul, în speţă agentului constatator.

În cazul în care sancţiunea este aplicată ca urmare a detectării vitezei de deplasare cu aparatul radar nu uitaţi să solicitaţi şi dovada calităţii de utilizator a agentului constatator, dovada că aparatul radar avea verificările metrologice la zi şi fotografiile realizate de aparatul radar.    

           Probe: înscrisuri, martori   (sau orice altă probă necesară cauzei dvs. și raportată la obiectul acesteia)  


            În drept, Ordonanța 2/2001 (și orice alt act normativ încălcat de organul constatator)

 și semnătura dvs.)

                                                                                                                     _____________________
    Data                                                                                                      (Numele

 

DOMNULUI PRESEDINTE AL .......................(instanța la care vă judecați)